Canon vs Nikon – Bătălia celor 2 mari în lumea DSLR-urilor

Canon şi Nikon sunt cei mai mari producători de camere foto de tip Digital Single Lens Reflex (DSLR) din lume, lucru parţial justificat şi de faptul că cele două companii au fost printre primele care au îmbrăţişat revoluţia digitală în defavoarea filmului clasic.
În ultima perioadă, camerele foto DSLR au început să se adreseze şi publicului larg, nu numai fotografilor profesionişti care au această meserie, lucru evidenţiat şi de faptul că ultima cameră foto DSLR high-end dedicată profesioniştilor, Nikon D3S, cu preţ de listă de 17.000 lei în România, a apărut în 2009.

Lupta pentru o cotă de piaţă cât mai bună a condus inclusiv la segmentarea DSLR-urilor pentru amatori în trei categorii distincte, entry-level (consumer), upper-entry-level şi midrange, în care ambii producătorii au lansat cel puţin câte un model nou în ultimele 12 luni.

Fără a avea pretenţia de a stabili un câştigător, Giz îţi prezintă cele mai bune modele Canon şi Nikon adresate celor trei categorii de DSLR-uri pentru amatori, o scurtă trecere prin segmentul high-end, dar şi informaţii despre modul în care se desfăşoară “conflictul” japonez pe piaţa din România.

DSLR-uri entry-level (consumer): Canon 1100D vs. Nikon D3100

Cele mai simple DSLR-uri existente pe piaţă sunt incluse în segmentul entry-level, fiind dedicate utilizatorilor începători care doresc să beneficieze de puterea unui aparat foto puternic fără să intre foarte mult de detalii de natură tehnică. De altfel, acestea sunt caracterizate de o reducere masivă a numărului de butoane şi a opţiunilor existente în meniu, fiind adresate celor care vor să utilizeze setările automate şi, eventual, să modifice doar anumite aspecte ale fotografiilor.

Lansat la finalul anului 2010, Nikon D3100 semnalează un avantaj minor din punct de vedere al dotărilor tehnice în faţa lui Canon 1100D, care a apărut în magazine în primăvara acestui an. Diferenţele sunt însă mai degrabă minore: D3100 are 14.2 MP şi poate înregistra clipuri video în format Full-HD (1920×1080 pixeli), comparativ cu cei 12.2 MP şi rezoluţia HD (1080×720 pixeli) oferite de 1100D.

În rest, oferta este în mare parte similară, inclusiv în privinţa dimensiunilor senzorului, viewfinderului, viteza de realizare a fotografiilor, a conectivităţii sau a greutăţii. Inclusiv preţurile pentru body sunt foarte apropiate, poate cu un uşor avantaj pentru Canon 1100D dacă îl achiziţionezi cu un obiectiv.

Totuşi, atenţie la lentile: dacă Canon 1100D este compatibil cu toate lentilele din gamele EF şi EF-S, Nikon D3100 poate fi utilizat numai cu lentile AF-I şi AF-S, destul de limitate ca număr.

Alte DSLR-uri care intra în această categorie: Canon 1000D şi Nikon D3000.
DSLR-uri upper-entry-level: Canon 600D vs. Nikon 5100D

A venit momentul să urcăm o treaptă şi să ajungem în segmentul upper-entry-level, dedicat utilizatorilor cu puţină experienţă care vor totuşi să guste puţin şi din plăcerile profesioniştilor sau care nu îşi pot permite financiar un produs mai bun şi mai scump.

Din păcate (sau din fericire), nici aici nu există un câştigător cert. Lansate la interval de numai o lună (600D în martie 2011, 5100D în aprilie 2011), cele două camere DSLR sunt aproape identice în privinţa specificaţiilor tehnice, cu un uşor avantaj pentru modelul Canon, care beneficiază de 18 MP în loc de 16.2 MP. În rest, ambele camere realizează 4 fotografii pe secundă, înregistrează în format Full-HD (1920×1080 pixeli), au acelaşi viewfinder, aceeaşi conectivitate şi dimensiuni pentru senzor şi cântăresc aproximativ la fel de mult. Situaţia lentilelor se repetă şi aici ca şi în cazul DSLR-urilor entry-level.

 

În acest context, unul dintre principalele argumente care înclină balanţa în favoarea lui D5100 este preţul. Modelul oferit de Nikon este cu aproximativ 5-10% mai ieftin decât rivalul său de la Canon, iar diferenţa cea mai mare, de peste 15%, se remarcă la achiziţionarea camerei împreună cu un obiectiv.

Alte DSLR-uri în această categorie: Canon 550D şi Nikon D5000.
DSLR-uri midrange: Canon 60D vs. Nikon D7000

Am ajuns şi la cele mai bune opţiuni dedicate fotografilor amatori, numiţi în unele cazuri amatori avansaţi, care sunt dispuşi să se implice activ în stabilirea amănunţită a setărilor, însă pe de altă parte nu vor un aparat cu adevărat profesionist sau nu au banii necesari pentru o astfel de achiziţie. Principala îmbunătăţire faţă de upper-entry-level este viteză mai mare de realizare a fotografiilor, cuplată cu opţiunile mai avansate pentru clipuri video.

Sunt sigur că nu eşti surprins să constaţi că şi aici ofertele niponilor, lansate pe piaţa aproape simultan în septembrie 2010, sunt aproape similare, însă diferenţele minore avantajează fiecare producător: dacă 60D are 18 MP în loc de 16.2 MP, D7000 plusează cu o viteză de 6 fotografii pe secundă în loc de 5.3 şi un autofocus în 39 de puncte în loc de 9.

Iar dacă aceste diferenţe ţi se par mai degrabă minore, ce spui de similaritatea viewfinder-ului, înregistrării clipurilor video în format Full-HD, conectivităţii, dimensiunilor, greutăţii sau display-ului LCD (cu diferenţa că cel de pe Canon este flexibil)?

 

Poate că preţul te va ajuta să iei o decizie: Nikon D7000 este sensibil mai ieftin decât Canon 60D, iar diferenţa de preţ în favoarea primului creşte şi mai mult dacă vrei să achiziţionezi un DSLR cu obiectiv. Un alt argument, de data aceasta subiectiv, este că D7000 este promovat de Nikon ca un produs aflat la graniţa segmentelor midrange şi prosumer, deşi asemănările cu precedentul D90 sunt destul de mari.

Alte DSLR-uri în această categorie: Canon 600D şi Nikon D90.
DSLR-uri high-end (prosumer): Canon 7D vs. Nikon D300S

În acest segment vorbim deja despre aparate DSLR dedicate profesioniştilor, care oferă numeroase oportunităţi de personalizare a setărilor. Totuşi, principalul dezavantaj este că ultimele modele Canon şi Nikon adresate acestui segment au apărut la finalul anului 2009.

După cum se poate observa din datele din tabel, Canon câştiga destul de detaşat lupta cu Nikon în acest segment: diferenţa dintre senzorul de 18 MP ai lui 7D şi cei 12.3 MP ai lui D300s este foarte mare, iar la acest lucru se adaugă şi înregistrarea video în format Full-HD, mai ales că rezoluţia HD oferită de Nikon este practic depăşită în anul 2011 când vorbim de segmentul high-end.

Similarităţile se opresc în special la display-ul de 3”, însă Nikon D300S nu are practic niciun avantaj major în fata concurenţei.

De fapt, există un avantaj major: preţul. Dotările tehnice mai degrabă modeste fac ca Nikon D300S să fie cu aproximativ 20% mai ieftin decât rivalul său. Interesant este însă că D7000, modelul poziţionat mai jos în segment, are acelaşi preţ, dar dotări tehnice mai bune, motiv pentru care îţi recomandăm să analizezi cu atenţie ofertele înainte de a lua o decizie finală.

 

Vânzări şi popularitate

La nivel global, segmentul DSLR-urilor este dominat cu autoritate de Canon, care deţine aproape o jumătate din piaţă. Astfel, potrivit unui raport IDC pentru anul 2010, Canon are o cotă de piaţă de 44.5%, în timp ce Nikon ocupă locul 2 în clasament cu 29.8%. Împreună, cei doi producători deţin aproape trei sferturi din piaţa globală a DSLR-urilor.

Situaţia este diametral opusă în România, o piaţă cu un aport aproape neglijabil pentru afacerile generale ale companiilor şi în care preţul este în continuare principalul factor în decizia de cumpărare.

În condiţiile în care pentru România nu există un raport oficial privind cotele de piaţă ale producătorilor de camere foto, datele sunt mai puţin oficiale şi trebuie privite parţial cu scepticism, întrucât provin direct de cei doi producători.

Skin, unicul importator şi distribuitor al produselor Nikon în România, susţine că, la nivelul anului 2010, Nikon are o cotă de piaţă de 60% pe segmentul DSLR-urilor. Între timp, oficialii Canon România au afirmat că deţin aproximativ 30% din piaţa DSLR-urilor din ţara noastră. Aceştia estimează că există câteva zeci de mii de camere DSLR vândute în România şi anticipează atingerea pragului de 100.000 de unităţi până la finalul acestui an.

Practic, Nikon are în România o cotă de piaţă dublă comparativ cu Canon, lucru justificat cel mai probabil de preţurile mai mici ale DSLR-urilor Nikon, chiar dacă Canon are un uşor avantaj la capitolul dotări tehnice.
Concluzii

Din punct de vedere al specificaţiilor tehnice, Canon şi Nikon sunt aproximativ pe picior de egalitate în segmentul DSLR-urilor, cu un uşor avantaj pentru Canon. Excepţia o reprezintă segmentul entry-level, acolo unde Nikon pare să iasă un pic în evidenţă.

În acest context, alegerea DSLR-urilui potrivit este foarte dificilă şi ţine mai mult de preţuri şi afinităţi personale. Cel mai important lucru este însă să testezi aparate de la ambii producători, întrucât structura meniului, uşurinţa de utilizare sau pur şi simplu modul în care simţi aparatul în mâna poate fi decisiv în luarea unei decizii finale